Apariția numărului dublu al revistei „Nord Literar”
Revista de cultură „Nord Literar” a lansat recent numărul său dublu pentru lunile noiembrie-decembrie, având un conținut bogat și divers, așa cum ne-a obișnuit. Iată câteva aspecte semnificative din sumarul revistei:
Reflecții asupra revistelor literare
Irina Petraș analizează soarta revistelor literare, subliniind că „în orice vremuri revistele de cultură sunt bune la ce e bună oricând Cultura”. Această observație deschide o discuție importantă despre rolul acestor publicații în peisajul cultural contemporan.
Personalități și evenimente literare
Ion Papuc aduce în prim-plan figura lui Adrian Marino, un istoric literar de marcă și fost deținut politic, evidențiind contribuțiile și impactul său asupra culturii românești.
Gheorghe Glodeanu continuă cronicile dedicate romanului „Casa din Strada Sirenelor” de Octavian Soviany, în timp ce Ovidiu Pecican finalizează partea a treia a eseului său „Scurta cronică în piatră a lui Radu de la Afumați”.
Poezia și esența spirituală
Adrian Alui Gheorghe își pune o întrebare profundă în eseul său: „Unde sunt poezia și rugăciunea în această epocă? Mai sunt ele purtătoare de duh, sens, suflet, așa cum au fost dintotdeauna?”. Această reflecție ne invită să reconsiderăm importanța acestor forme de expresie artistică.
Analize literare și recenzii
Ion Dur, universitar sibian, scrie despre „Despre un alt Eminescu”, bazându-se pe volumul său recent publicat. De asemenea, Dana Buzura-Gagniuc aduce în atenție evenimentele culturale recente și premiile obținute de scriitorii din Maramureș la competiții naționale.
Delia Muntean semnează două cronici în acest număr: prima se concentrează pe volumul „Proba focului” al academicianului Ion Pop, iar a doua oferă o interpretare critică a poeziei lui Vasile Trif.
Restituiri și documente
Gheorghe Pârja continuă seria de restituiri, oferind un portret al cărturarului Ștefan Hoștiuc și evocând atmosfera de la Unirea din 1918 printr-un interviu cu Gheorghe Pop-Chitru.
Daniela Sitar-Tăut apreciază volumul „Prin fereastra timpului” al lui Petru Istrate, considerându-l un „autentic scriitor ce trebuie să intre în atenția lumii literare”. Mircea Popa, de asemenea, aduce noi documente în biografia lui Octavian Goga, iar Horia Bădescu dedică un text aniversar lui Adrian Dinu Rachieru, cu ocazia împlinirii a 75 de ani.
Promovarea valorilor culturale românești
Raluca Hășmășan prezintă revista „Littera Nova”, care promovează valorile românești în lume, datorită implicării poetului-preot Vasile Eugen Barz. În plus, antropologul Cristina Irian propune un material interesant despre „Inelul cinetic «In Bunten Bildern» și lumea digitală”.
Literatură și poezie
În secțiunea dedicată prozei, cititorii pot găsi un fragment din romanul „Biserica cireșelor amare” de Cristian Meleșteu. Mihai Vintilă scrie despre volumul „Lecturi. O perspectivă subiectivă” al lui Menuț Maximinan, în timp ce acesta din urmă readuce la viață colinde și urări tradiționale din Valea Țibleșului.
Numărul este îmbogățit de poezie, cu o pagină dedicată liricii lui Marcel Mureșeanu și o parodie semnată de Lucian Perța. Alți poeți reprezentați includ: Brandy Barasch, Liviu Mircea, Adela Conciu, George Vigdor și Andreea Mara David, o elevă din Bistrița.
Întrucât decembrie este luna în care Nichita Stănescu a părăsit această lume, poemul lunii este ales din creația sa.
Arta arhitecturală românească
În pagina dedicată artei, Dalina Bădescu reiterează importanța arhitecturii memoriale românești, aducând în discuție valorile și semnificațiile acestui fenomen cultural.
Operele lui Vida Gheza
În această ediție, traducerile sunt realizate de Lucia Ileana Pop, care ne oferă o selecție de versuri din creația poetei italiene Eugenia Serafini.
Ilustrații din colecția fotoetnografică
Numărul este îmbogățit cu fotografii din Colecția Fotoetnografică a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” din Maramureș.
