Romfilatelia lansează emisiunea aniversară „Anul Cardinal Iuliu Hossu”
Romfilatelia va introduce în circulație, miercuri, 29 ianuarie, emisiunea aniversară intitulată „Anul Cardinal Iuliu Hossu”, dedicată împlinirii a 140 de ani de la nașterea celui care a citit Declarația Unirii Ardealului cu Regatul României în fața Marii Adunări de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
Detalii despre emisiune
Emisiunea constă într-o marcă poștală, o coliță filatelică dantelată și un plic „prima zi”. Marca poștală, cu o valoare nominală de 8 lei, prezintă un portret al episcopului Iuliu Hossu. Colița filatelică, având o valoare nominală de 30 lei, înfățișează un portret al acestuia în ținută episcopală din 1921, alături de o grafică sugestivă a turlei Bisericii Minoriților, cunoscută și sub numele de Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca.
Plicul „prima zi” prezintă o fotografie-document cu membrii Delegației Unirii din 1918, inclusiv episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu, alături de Caius Brediceanu, Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș.
Viața și contribuțiile lui Iuliu Hossu
Născut pe 30 ianuarie 1885 în localitatea Milaș din comitatul Cluj, Iuliu Hossu a urmat școala elementară confesională din satul natal și ulterior Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș. A fost trimis la Roma, la Colegiul Urban de Propaganda Fide, unde a obținut titluri de doctor în filosofie (1906) și doctor în teologie (1910). A fost hirotonisit ca preot de episcopul Gherlei, Vasile Hossu.
În 1917, împăratul Carol I al Austriei l-a numit episcop al Episcopiei Greco-Catolice de Gherla, iar numirea a fost confirmată de Papa Benedict al XV-lea pe 17 aprilie 1917. După încheierea Primului Război Mondial, Iuliu Hossu a fost un actor important în realizarea României Mari, prezentând la 1 decembrie 1918, în fața Marii Adunări de la Alba Iulia, Proclamația Unirii Transilvaniei cu Regatul României. Alături de Episcopul Miron Cristea și fruntașii ardeleni Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, a înmânat la București, regelui Ferdinand I, Declarația Unirii.
Perioada comunistă și ultimele zile
După instaurarea regimului comunist, Iuliu Hossu a intrat în vizorul autorităților, fiind episcop al Episcopiei de Cluj-Gherla și senator de drept în primul Parlament al României Mari, precum și membru de onoare al Academiei Române (1945). A refuzat oferta premierului Petru Groza de a deveni mitropolit ortodox al Moldovei, fiind astfel pedepsit pentru apărarea libertății și drepturilor Bisericii Greco-Catolice, care a fost desființată în 1948. A fost închis între 1950 și 1955 în penitenciarul de la Sighet și ulterior a fost supus unui domiciliu forțat, în condiții asemănătoare detenției, la mănăstirile din Curtea de Argeș și Căldărușani, unde a rămas până la sfârșitul vieții.
Condițiile dure de la Sighet, împreună cu foametea și frigul, i-au afectat grav sănătatea. Izolarea severă de la mănăstirea Căldărușani și lipsa asistenței medicale au dus la decesul său pe 28 mai 1970, după o scurtă spitalizare la Spitalul Colentina. Iuliu Hossu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu catolic.
