Tradiții și obiceiuri de Paște: O privire asupra zilei de după Înviere
Tradițiile și obiceiurile legate de Înviere sunt cunoscute și respectate de-a lungul istoriei de către mulți oameni, însă obiceiurile din cea de-a doua zi de Paște rămân mai puțin cunoscute. În zilele de Paște, au existat interdicții stricte, transmise din generație în generație: în prima zi era interzisă plecarea din sat, munca în casă, pregătirea mesei și ridicarea mesei de Paște timp de trei zile.
În a doua zi de Paște, este tradițional ca finii să viziteze nașii, aducând cu ei colaci, pască și ouă roșii, iar copiii merg să-i viziteze pe părinți. Nașii au datoria de a-i ospăta pe fini, iar conform tradiției, se obișnuia ca aceștia să participe împreună la hora satului.
Stropitul ritual și semnificația sa
În cea de-a doua și a treia zi de Paște, se practică ritualul stropitului cu apă, care amintește de readucerea la viață a unei fete evreice ce a leșinat la aflarea veștii despre Învierea lui Iisus. Aceasta a fost stropită cu apă de către tinerii care treceau prin zonă. Astfel, lunea, feciorii stropeau fetele din sat, iar marțea, fetele îi udau pe feciori. Acest obicei a fost păstrat și astăzi, iar tradiția de a stropi cu parfum rudele și prietenii vizitați a doua zi de Paște este foarte răspândită.
Un alt obicei este ca feciorii din sat să aducă o găleată cu apă și să se îndrepte spre casele fetelor nemăritate. Dacă le găsesc dormind, le stropesc cu apă din găleată. Se crede că fetele udate se vor căsători în curând.
De la apă la parfum: Evoluția obiceiului
În prezent, bărbații își udă doamnele și domnișoarele cu parfum, dar în trecut, stropitul se realiza cu apă proaspătă din fântână. Povestea acestui obicei este plină de farmec: se spune că o fată creștină mergea la târg pentru a vinde ouă și s-a întâlnit cu o fată păgână care dorea să cumpere. În timp ce discutau, fata creștină i-a vorbit celeilalte despre credința în Dumnezeu și despre binele creștin, îndemnând-o să se creștineze.
Păgâna a răspuns că va accepta să se creștineze doar dacă va vedea o dovadă a existenței lui Dumnezeu, și anume, dacă ouăle albe pe care le-a cumpărat se vor colora în roșu: „Atunci voi crede, când ouăle albe pe care mi le-ai vândut se vor face roșii”. Minunea s-a întâmplat, iar cele două fete au fost atât de emoționate încât au leșinat. Trecătorii le-au observat și le-au stropit cu apă. De la această legendă provine obiceiul de a se stropi cu apă de Paște.
