Expoziția de Artă Fotografică ”COMORILE ROMANIEI” Vernisată la Madrid
Pe 16 ianuarie 2025, la Galeria ICR Madrid, a avut loc vernisajul expoziției itinerante de artă fotografică intitulată ”COMORILE ROMANIEI – Patrimoniul Mondial UNESCO din România”. Cu această ocazie, Ilie Tudorel a subliniat importanța fiecărei fotografii expuse, însoțite de texte explicative, invitând publicul să le descopere pentru a pătrunde în fascinanta lume a Patrimoniului Mondial UNESCO din România. El a menționat că acest patrimoniu reprezintă o valoare culturală semnificativă, atât la nivel național, cât și internațional, fiind o adevărată comoară a culturii umanității.
Expoziția de la Madrid marchează a XXV-a expoziție personală în cadrul acestui proiect cultural, care a debutat în anul 2018, în contextul sărbătoririi Centenarului României. Proiectul a inclus expoziții în diverse muzee și centre culturale atât în România, cât și în străinătate. Turneul național a acoperit toate regiunile istorice ale țării, iar pe plan internațional, patrimoniul României a fost prezentat comunității românești din Ungaria și Ucraina, extinzându-se până în est, în China, la Shanghai. Acum, patrimoniul UNESCO românesc este promovat spre vest, în Spania, începând cu Madrid.
Obiective Inedite și Povești Fascinante
Pe lângă informațiile oferite prin textele explicative, Ilie Tudorel a adus cu sine povești inedite legate de comorile patrimoniului mondial și de creatorii lor, detalii ce nu se regăsesc în cărți sau pe internet. El va prezenta obiecte cu povești, pe care le-a descoperit în cele peste 15 ani de explorare dedicată acestui proiect cultural.
Unul dintre obiectele prezentate este o piatră de șist provenind de la Sarmizegetusa-Regia, fosta capitală a regatului antic Dacia. Această rocă metamorfică face parte din masivul de șisturi cristaline care a fost utilizat pentru construirea capitalei politice și religioase a Daciei. Tudorel a invitat vizitatorii să țină în mână acest fragment din pământul sacru al dacilor, menționând abilitățile astronomice remarcabile ale acestora, exemplificate de sanctuarul „Soarele de Andezit”, care are o coadă de piatră orientată perfect spre nord. El a sugerat că acest sanctuar circular, împreună cu coada sa, ar putea reprezenta chiar o cometă, orientată pe axa nord-sud. Capitala Daciei a fost ulterior cucerită de legiunile romane conduse de Împăratul Traian, originar din orașul antic Italica din Hispania, amintit și în folclorul românesc.
În contextul sărbătoririi Zilei Naționale Constantin Brâncuși din luna februarie, Ilie Tudorel a prezentat de asemenea o piatră culeasă de el pe malul râului Bistricioara, care străbate satul gorjean Hobița, locul de naștere al marelui sculptor. În copilărie, Brâncuși obișnuia să adune astfel de pietricele, pe care le numea „ouă”, umplându-și buzunarele cu ele. Ajuns un mare artist, el a afirmat că „piatra îți vorbește”, încurajându-i pe cei din jur să aibă răbdare și să o asculte. Tudorel a provocat vizitatorii să țină piatra în palmă și să observe dacă aceasta le vorbește.
Inspiratia lui Santiago Calatrava din opera lui Constantin Brâncuși
Creațiile lui Constantin Brâncuși au avut un impact semnificativ asupra renumitului sculptor și arhitect Santiago Calatrava. Acesta a realizat obeliscul Caja Madrid, din oțel și bronz, având o înălțime de 120 de metri, amplasat în piața Plaza del Castilla din Madrid. Calatrava a recunoscut că s-a inspirat din sculptura „Coloana Infinitului” creată de Brâncuși la Târgu Jiu. Deși nu este la fel de cunoscut precum „Portretul lui James Joyce”, autoportretul abstract al lui Brâncuși, în care acesta se descrie ca „relativ acesta sunt eu – C. Brâncuși”, merită să fie menționat.
Tradiția Mărțișorului în România
Mărțișorul, o tradiție arhaică, ne amintește de sosirea primăverii, celebrată în fiecare an pe 1 martie în comunitățile rurale românești. Etnologii consideră că acest tip de mărțișor tradițional este cel mai vechi model care se confecționează și se poartă în satele maramureșene. Locuitorii din zonă afirmă că acesta datează „de la dacii liberi”. Mărțișorul constă dintr-un șnur răsucit din două fire de lână, alb și roșu, la care se leagă o amuletă-talisman în formă de romb, simbolizând soarele. Cei care îl poartă sunt considerați „prieteni ai soarelui”. Deși în prezent se utilizează lână albă (simbolizând puritatea) și roșie (reprezentând viața și vitalitatea), odinioară se folosea lână sură și neagră. Se crede că purtarea Mărțișorului protejează de rele și boli la venirea primăverii. Aceste practici tradiționale sunt recunoscute ca patrimoniu imaterial UNESCO, având legături și cu Republica Moldova.
Elemente comune cu Republica Moldova
Pe Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO se regăsesc și alte elemente comune cu Republica Moldova, precum Colindatul de Ceată Bărbătească, Arta cămășii cu altiță și Tehnicile tradiționale de țesere a scoarțelor.
Scoarțe tradiționale din Maramureș
O scoarță tradițională țesută la război din satul Botiza, județul Maramureș, ilustrează simboluri și motive din arta ancestrală a satului românesc. La fabricarea ei se folosește lâna oilor, fie nevopsită, fie vopsită cu pigmenți naturali.
Olaritul la Horezu
O ocupație tradițională vie este olăritul din centrul renumit de olari de la Horezu, județul Vâlcea. Vasele ceramice sunt decorate cu motive și simboluri străvechi, cum ar fi celebrul „Cocoș de Horezu”, vizibil pe o strachină de lut. Aceasta este realizată de meșteșugari de aproape 90 de ani, activi în atelierul de olărit al familiei Mischiu din Horezu. De asemenea, un alt centru de olărit tradițional celebru se află în Talavera de la Reina, în Castilla – La Mancha, Spania.
Similarități între tradițiile românești și cele spaniole
Există asemănări între anumite tradiții românești și cele spaniole. De exemplu, dansul românesc al „Călușarilor” este similar cu dansul spaniol „Morisca”, care se dansează cu săbii sau bâte în regiunile Aragon, Andalusia, Galicia și în Țara Bascilor. De asemenea, transhumanța, o tradiție pastorală milenară, continuă să fie practicată atât în România, cât și în Spania, exemplificată prin sărbătoarea „Fiesta de la Transhumancia”.
Concluzie
Expoziția reflectă legăturile culturale profunde între tradițiile noastre latine, evidențiind bogăția patrimoniului imaterial care ne unește.
Importanța Patrimoniului UNESCO
Patrimoniul UNESCO reprezintă un set de locuri și tradiții culturale deosebite, recunoscute la nivel internațional pentru valoarea lor istorică și culturală. Aceste situri sunt esențiale pentru conservarea identităților și tradițiilor comunităților din întreaga lume.
Conservarea valorilor culturale
Protejarea patrimoniului cultural este crucială pentru menținerea legăturilor cu trecutul. Fiecare sit inclus în lista UNESCO poartă cu sine povești și tradiții care contribuie la diversitatea culturală globală. Astfel, aceste locuri nu doar că atrag turiști, dar și educă publicul despre bogăția istorică a umanității.
Rolul UNESCO în protejarea patrimoniului
UNESCO joacă un rol fundamental în promovarea și protejarea acestor situri prin inițiative de conservare și prin atragerea atenției asupra importanței lor. Organizația colaborează cu statele membre pentru a asigura că aceste locuri sunt păstrate pentru generațiile viitoare.
Beneficiile includerii în Patrimoniul UNESCO
Includerea unui sit în Patrimoniul UNESCO aduce numeroase beneficii, inclusiv creșterea numărului de vizitatori, care poate stimula economia locală. În plus, recunoașterea internațională contribuie la strângerea de fonduri necesare pentru întreținerea și restaurarea acestor locuri valoroase.
Concluzie
Patrimoniul UNESCO este o adevărată comoară a diversității culturale a lumii. Asigurarea protecției și conservării acestor situri este esențială pentru a păstra istoria și identitatea comunităților, precum și pentru a educa viitoarele generații despre importanța patrimoniului cultural.
