Gastronomia Tradițională din Maramureș
Un bol cu tocană fiartă în lapte dulce, însoțită de brânză de oaie, smântână și jumări, alături de o porție de sarmale umplute cu păsat și o bucată de pâine coaptă pe vatră, însoțit de un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creață sau cozonac cu nucă, ar putea constitui „specialitatea casei” în bucătăria tradițională maramureșeană.
Tradiții Culinare Sigure și Ecologice
Arta culinară locală se distinge prin simplitate și autenticitate, neavând complexitatea și sofisticarea altor bucătării latine, precum cea franceză sau italiană. Aceasta este caracterizată printr-o sobrietate remarcabilă și un accent pe ecologie, similar cu practicile agricole, zootehnice și pomicole din zonă, care oferă ingredientele esențiale pentru preparatele tradiționale.
Lăptăria Pastorală Mobilă
Nucleul tradiției culinare maramureșene este reprezentat de lăptăria pastorală mobilă, adusă în zone montane de către păcurari pe durata verii, când turmele de oi sunt la pășunat. În aceste microfabrici de produse lactate, baciul sau vătaful se ocupă de întregul proces de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă la stână pe rând, pentru a-și primi porția stabilită prin „măsuriș”.
Din laptele de oaie, baciul produce cașul, urda și jintița. Brânza este preparată în gospodărie cu cașul obținut de la stână. „Brânza destinată să reziste pe timpul iernii trebuie să fie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra se adaugă un strat de lut și apoi se pune un fund de lemn” (cf. I. Bârlea, 1924). În zona Lăpuș, se prepară „lapte acru de iarnă”.
Culturile Locale și Alimentația Tradițională
Deoarece condițiile meteorologice și calitatea solului nu au fost favorabile culturilor de grâu în această regiune deluroasă, agricultura s-a orientat în principal către porumb. Începând cu secolul al XVII-lea, făina de mălai a devenit „principalul element nutritiv pentru populația rurală”. Din acest ingredient se prepară atât mămăliga (compusă din apă, sare și făină de mălai), cât și pâinea de zi cu zi. Astfel, „pâine de grâu este consumată doar la sărbători mari, în rest, se mănâncă pâine de porumb”. Din făină albă de grâu se mai fac prescurele și colacii rituali, utilizați la marile sărbători.
Masa ca Act Cultural
Pentru maramureșeni, masa are o semnificație culturală profundă, având o valoare socială importantă, desfășurată conform unor tradiții străvechi. Aceasta reprezintă un ritual de integrare, fie că este vorba despre ospețele comunitare (mesele de pomană, la care participă întreg satul, inclusiv preotul), mesele de familie (botezuri, nunți, înmormântări), mesele de sărbători (de Paști, de Crăciun) sau mesele oferite musafirilor.
