MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE: Piesa de rezistență a lunii este un Ceaslov din 1715, tipărit la Târgoviște.

Moderator

Sursa foto: Google Images

Muzeul Județean de Istorie: Piesa de Rezistență a Lunii

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie expune un exemplar deosebit de valoros din colecția de carte veche românească: un Ceaslov tipărit la Târgoviște în 1715, în timpul mitropolitului ortodox Antim Ivireanul.

Detalii despre Ceaslov

Ceaslovul a fost imprimat în tipografia mitropoliei din Târgoviște de tipograful Gheorghe Radovici. Această ediție reprezintă prima traducere a cărții bisericești în limba română. Conform predosloviei, lucrarea a fost dedicată de arhiereu voievodului Ștefan Cantacuzino, care a susținut financiar apariția unor lucrări importante pentru cultura românească, printre care se numără și Biblia de la București din 1688.

Structura fizică a Ceaslovului

Ceaslovul expus este format din 3 file nenumerotate și 506 pagini numerotate, textul fiind tipărit cu negru și roșu, cu 26 de rânduri pe coloană. Pagina de titlu este însoțită de un chenar simplu, decorat cu ornamente florale. Pe spatele foii de titlu se află stema Țării Românești, având inițialele „Io Ș C V” (Ioan Ștefan Cantacuzino Voievod) și „D O Ț R” (Domnul Țării Românești).

Rolul Ceaslovului în cultura românească

Ceaslovul este o carte de cult ce include rugăciuni și cântări pentru diferite momente ale zilei. La începuturile învățământului confesional românesc, acesta a avut și rol de abecedar, fiind utilizat pentru învățarea limbii române. Potrivit istoricului Aurel Socolan, în județul Maramureș, în anul 1984, existau 6 exemplare ale Ceaslovului ivirean tipărit la Târgoviște.

Starea de conservare a cărții

Cartea se prezintă în condiții bune de conservare, deși prima copertă este desprinsă de volum, iar pagina este incompletă, lipsindu-i sfârșitul. Un exemplar complet de Ceaslov are 532 de pagini numerotate.

Concluzie

Exemplarul de Ceaslov din 1715 expus la Muzeul Județean de Istorie constituie nu doar un obiect de patrimoniu valoros, ci și o dovadă a evoluției culturii românești și a rolului său în educația religioasă din trecut.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu